Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘pierdere’

Duminica a fost prima tranzactie majora pe care am reusit sa o fac vreodata, tranzactie ce avea sa-si lase amprenta din ce  in ce mai mult asupra mea. Pe cat de incantat eram initial de ideea ca voi vinde tractorul, pe atat de „melancolic” am devenit atunci cand am vazut clientii la mine in ocol. Dupa indelungi discutii a venit si momentul in care trebuia facuta proba tractorului, moment in care mai ca imi veneau lacrimile doar gandindu-ma ca il voi pierde. Ce-i drept m-am bucurat extrem de mult in clipa in care am auzit din gura clientului ca nu a mai condus un tractor care sa mearga asa bine de mult timp. Bucuria avea sa dispara cateva minute mai tarziu, in momentul in care mai hotarat ca niciodata a spus ca il va cumpara. Ma gandeam ce si cum sa fac sa il impiedic sa il mai cumpere pentru ca nu vroiam sa imi „impart” copilaria cu altcineva, la urma urmei acel tractor facand parte din copilaria mea fiind primul lucru pe care am invatat sa il conduc, petrecandu-mi vara prestand diferite munci agricole.

Intr-un final m-am dezmeticit si mi-am dat seama ca e mai bine sa il vand pentru ca deja a imbatranit, avand 12ani de munca intensa si vor urma sa se strice din ce in ce mai multe piese de pe el de acum incolo.

Momentul culminant a fost atunci cand a trebuit sa il duc „pe ultimu’ drum” catre camioneta ce urma sa il transporte in Gorj, la casa viitorului posesor al copilariei mele. Sentimentul a fost atat de intens si nu l-am mai simtit de cand a murit bunica-mea.

?

Odata cu tractorul am vandut si:
-mecanica invatata pe el
-cateva zeci de injuraturi si sfinti (unii inventati chiar de mine)
-cateva lectii zdravane de condus
-500 de ore din viata mea

Dar ce este mai important si ma face sa trec mai usor peste asta e gandul ca urmeaza sa imi cumpar un tractor strain, puternic si mai bun decat clasicul Universal 650-M pe care l-am vandut. Cu toate astea ma simt ca si cum as fi pierdut o parte importanta din mine.

Anunțuri

Read Full Post »

Un subiect sensibil despre care nu am vrut sa scriu multa vreme insa acum ma simt mai nevoit ca niciodata.

Am aflat ca in legumicultura hectarul de legume va fi impozitat cu 40 de milioane, o suma exorbitanta as zice eu.

De ce? Foarte simplu. Taranii, la infiintarea culturilor de legume isi fac un calcul privind suprafata, plantele, cheltuielile, productia si pretul. Pe cat de perfecta pare la inceput suma rezultata pe atat de proasta iese atunci cand tragem linie. Sunt insa oameni care dupa o perioada mai lunga de lucrat pamantul, fiind caini batrani, impart acea suma la doi sau chiar la patru, aceea fiind suma reala pe care o face un taran, nu cea initiala. Toate acestea intr-un an bun plus putin noroc ca, cererea produsului respectiv sa fie mai mare decat oferta si taranul este mai mult decat multumit. In caz contrar sunt toate sansele sa isi dea seama ca a lucrat un an intreg doar din „placere” .

Cam asta este concluzia insa degeaba scriu un articol de critica daca nu vin si cu niste rezolvari care cred eu ca ar da roade. Si ma gandesc aici la un sistem de cartele. Fiecarui agricultor care intra in piata sa i se faca un calcul de catre unul sau mai multi agenti APIA privind numarul de kilograme de legume/fructe pe care urmeaza sa le vanda si care sa fie introduse pe cardul respectiv iar la final de campanie agricola fiecare sa plateasca dupa tonajul pe care il are pe cartela o anumita suma de bani. Si aici fiecare produs sa fie impozitat diferit… de exemplu rosia 10 lei/tona, cartoful 3 lei/tona s.a. din motiv ca tonajul la fiecare produs e diferit per hectar.

Read Full Post »