Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for martie 2013

Nu sunt eu o persoana careia sa ii placa scoala si ce-i drept nici scolii la care invat nu prea cred ca ii place de mine. Pe scurt nu cred ca si-ar dori un elev ca mine in ea.

De doi ani s-a inceput renovarea scolii, dupa zeci de ani in care nu s-a facut nimic in aceasta privinta. In primul an a fost ok, cateva zgomote dar ok. Incepand cu anul acesta scolar insa s-a cam schimbat foaia, vorba aia: „orice pana ma injuri de mama”, si au inceput sa „modernizeze” clasele. Au pus parchet, lambriuri si table de alea „moderne” pe care scrii cu marker-ul. Frumos, nu?

Din al doilea semestru, de cand s-au renovat integral toate clasele, nimeni nu mai intra in pauza in clasa. In jur de o mie de elevi din clasele a V-a si pana in a XII-a se plimba pe holuri ca fraierii. Problema n-ar fi doar ca se plimba pe holuri, ca eu de cand sunt in liceu ma plimb in fiecare zi, din simplu’ motiv ca nu am primit clasa decat intr-un singur semestru.

Concluzia: Avem clase modernizate dar elevii intra in ele doar cand descuie profesorul…Motivul? Eventualele stricaciuni pe care le-am putea provoca.

E foarte obositor sa stai in fiecare pauza cu ghiozdanul in spate, geaca intr-o mana si sandwich-ul in alta. Preferam sa fie aceleasi clase, aceleasi table jegoase si pline de praf, doar sa putem intra in clasa, sa ne asezam jos si sa citim frumos lectia pentru urmatoarea ora. Dar asta e!

Daca vreau sa scriu pe banca, pe jos sau oriunde altundeva pot scrie la fel de bine si in timpul unei ore in care ma plictisesc. In fond, cine ar sta sa scrie pe banci in timpul pauzei cand sunt atat de multe alte lucruri de facut?

Sa va mai spun ca se intampla sa avem doua ore in aceeasi clasa, cu acelasi profesor si in pauza sa ne scoata afara?

Pentru ce s-a facut modernizarea asta totusi? Sa se laude profesorii cu noile clase sau pentru elevii care „trebuie” sa invete in ele?

Astept sa se termine liftul care duce de la etajul unu la etajul doi!

Read Full Post »

Nu am vrut sa deschid acest subiect la mine pe blog probabil pentru ca sunt prea crud pentru asemenea subiecte dar ultimul scandal, cel cu fata din Covasna amenintata de colegi si profesori pentru ca a purtat o bentita cu tricolorul Romaniei, m-a facut sa ma ridic in picioare.

In primul rand nu mi se pare firesc faptul ca acea zona vrea autonomie. Cand devii cetateanul unei tari adopti in primul rand limba si legile tarii respective, iar in cazul acesta eu stiu ca limba oficiala a Romaniei e romana, nu maghiara. Daca ar fi dupa mine chiar le-as lua cetatenia acelor persoane care nu stiu sa formuleze nici macar o fraza in limba romana. Romania cere tuturor persoanelor care doresc cetatenie sa stie limba romana insa nu se chinuie sa o retraga celor care o au si nu cunosc limba.

Nu vad logica pentru care cei din Tinutul Secuiesc vor ca limba maghiara sa fie una oficiala si tot felul de alte aberatii. Daca vor ca sa aiba limba oficiala maghiara pot sa o aiba, dar nu aici, in Ungaria!

Read Full Post »

Duminica a fost prima tranzactie majora pe care am reusit sa o fac vreodata, tranzactie ce avea sa-si lase amprenta din ce  in ce mai mult asupra mea. Pe cat de incantat eram initial de ideea ca voi vinde tractorul, pe atat de „melancolic” am devenit atunci cand am vazut clientii la mine in ocol. Dupa indelungi discutii a venit si momentul in care trebuia facuta proba tractorului, moment in care mai ca imi veneau lacrimile doar gandindu-ma ca il voi pierde. Ce-i drept m-am bucurat extrem de mult in clipa in care am auzit din gura clientului ca nu a mai condus un tractor care sa mearga asa bine de mult timp. Bucuria avea sa dispara cateva minute mai tarziu, in momentul in care mai hotarat ca niciodata a spus ca il va cumpara. Ma gandeam ce si cum sa fac sa il impiedic sa il mai cumpere pentru ca nu vroiam sa imi „impart” copilaria cu altcineva, la urma urmei acel tractor facand parte din copilaria mea fiind primul lucru pe care am invatat sa il conduc, petrecandu-mi vara prestand diferite munci agricole.

Intr-un final m-am dezmeticit si mi-am dat seama ca e mai bine sa il vand pentru ca deja a imbatranit, avand 12ani de munca intensa si vor urma sa se strice din ce in ce mai multe piese de pe el de acum incolo.

Momentul culminant a fost atunci cand a trebuit sa il duc „pe ultimu’ drum” catre camioneta ce urma sa il transporte in Gorj, la casa viitorului posesor al copilariei mele. Sentimentul a fost atat de intens si nu l-am mai simtit de cand a murit bunica-mea.

?

Odata cu tractorul am vandut si:
-mecanica invatata pe el
-cateva zeci de injuraturi si sfinti (unii inventati chiar de mine)
-cateva lectii zdravane de condus
-500 de ore din viata mea

Dar ce este mai important si ma face sa trec mai usor peste asta e gandul ca urmeaza sa imi cumpar un tractor strain, puternic si mai bun decat clasicul Universal 650-M pe care l-am vandut. Cu toate astea ma simt ca si cum as fi pierdut o parte importanta din mine.

Read Full Post »

Șeful pompierilor intră în clădire, încet, relaxat, cu mâinile în buzunare, fredonând uşor o melodie veselă:
– Băieţi, echipaţi-vă încet, încet, sistematic, spălaţi maşina cu foarte multa grijă, să arate ca nouă. Atenţie la toate detaliile! Să fiţi prezentabili şi îngrijiţi. Luaţi ceva apa, nu multă, făceţi-vă siesta şi apoi mergeţi la incendiu cu grijă, fără să aveţi viteză mare, fără să stârniţi praful, fiţi atenţi la stopuri, la trafic, la tot… Arde clădirea guvernului de ceva vreme şi ăia sunt blocaţi cu toţii înăuntru.

Read Full Post »

Azi, trecand prin piata, mi-a trecut prin cap un lucru cat se poate de real si de imbucurator. Dupa cateva luni bune de frig si stat prin casa in fata televizorului si a calculatorului, a venit si primavara, motiv de satisfactie atat pentru cei mici cat si pentru noi, agricultorii, care putem spune ca ce a fost mai greu a trecut.
Pasionat de agricultura, primul lucru la care m-a dus cu gandul vremea frumoasa de afara au fost plantele si toate cele care tin de aceasta latura.

Peste tot gasim de acum urzici si loboda, suficiente pentru a ne satisface stomacul gol de peste iarna. Ce buna e urzica proaspata culeasa…In caz ca aveti o sursa mai prospera si nu aveti cum sa rumegati atata buruiana puteti chiar sa o vindeti ghinionistilor care nu stiu unde sa o caute, fapt care se intampla deja in pietele din Arad dar si in restul zonelor unde pamantul a fost mai „darnic”.

Toate astea sunt valabile daca nu imi citeste vreo frunte lata blogul si va pune impozit pe buruienile care cresc pe toate gardurile.

Read Full Post »